După cum se cunoaște după așa zisa revoluție petrecută în România la sfârșitul anului 1989, în cadrul procesului de dezvoltare a societății a avut loc un fenomen legat de îmbogățirea rapidă a numeroșilor profitori. Nu doresc să încep cu tratarea subiectului legat de marii îmbogățiți care au jefuit țara cu sute de mii de euro.
Încep prin a exemplifica evoluția unui tânăr care nu a reușit să-și termine facultatea cu tot ajutorul substanțial primit de la părinții săi, nu numai că aveau o situație materială foarte bună, dar se aflau aproape de vârful ierarhiei sociale.
Tânărul a avut însă marea șansă de a fi homosexual, fapt care l-a ajutat decisiv în procesul său de îmbogățire. Amanții săi masculini s-au găsit întotdeauna printre odraslele potentaților politici. Aceștia făceau ei înșiși “afaceri” mai mult sau mai puțin legale și în orice caz la limita legii.
Sfaturile le primeau întotdeauna de la părinții care numărându-se printre puternicii zilei cunoșteau bine locul unde se putea câștiga ușor banii și unde se putea profita de lagunele legii sau de legislația permisivă.
La început s-a profitat de lipsa acută de cafea și s-a procedat la importul masiv al acestei mărfi în condițiile eludării legilor vamale și a plății impozitelor datorate în mod normal. Era epoca de mare dezordine în care nimeni nu știa ce are voie să facă și chiar în cazul în care cunoștea acest lucru își putea asuma riscul, iar în cazul de nevoie interveneau părinții dispuși întotdeauna să-și apere odraslele.
Au apărut apoi afacerile cu alcool, nu la nivelul celor efectuate în America în timpul prohibiției, dar oricum în măsură să asigure un profit apreciabil care să poată fi reinvestit în alte afaceri cel puțin la fel de dubioase.
În sfârșit și-a făcut apariția specula imobiliară și achiziționarea la preț de nimic a pământurilor țăranilor aflați în necunoștință de cauză și în stare de nevoie, aceștia fiind prostiți de intermediari profesioniști care cu bună știință îi induceau în eroare. Intermediarii proveneau tot din mediul țărănesc însă făceau parte din rândul șmecherilor care trăiau bine și în trecut din munca semenilor lor. S-a creat o întreagă rețea de intermediari care cutreieră satele cu mașini de lux și își creaseră ei o rețea de informatori menită să depisteze țăranul care se gândea să-și vândă pământul pentru a-și acoperi nevoile stringente. Victima era supusă la diferite presiuni și menite să-l determine să-și vândă pământul. I se prezenta oferta ca fiind o șansă unică de care trebuie să profite de îndată.
O dată suficient împachetat apărea cumpărătorul aflat în gașca de homosexuali, acesta plătea prețul convenit inclusiv comisionul substanțial al intermediarului, după care se efectua un act notarial și țăranul rămânea fără pământ.
La relativ după puțin timp terenul achiziționat era revândut întrucât prețul se afla în continuă creștere. Vânzarea avea loc fie către un cumpărător care dorea la rândul lui să speculeze, fie pentru cei care doreau să-și construiască o casă. În depistarea locurilor unde urmau să se aprobe planurile de construcții un rol determinat și de această dată îl aveau părinții acestor tineri aflați în posesia unor informații la care nu avea acces publicul larg.
Acest gen de afaceri a dus la un câștig de milioane de euro fiecare tânăr din grupul respectiv construindu-și cel puțin o vilă, o casă de vacanță și achiziționând mașini de peste 100 000 euro.
În afară de aceasta colindau toate colțurile lumii în condiții de lux, închiriau mașini pentru a nu se stresa parcurgând drumul cu propria lor mașină și își permiteau chiar să închirieze mici iahturi. Trebuie să precizez că tânărul respectiv era ajutat la acea dată și de soția lui foarte accesibilă la bărbați cu influență.
Categoria descrisă mai sus nu reprezintă deloc o excepție și este însă numai una dintre variantele îmbogățiților aflați la acest nivel. La un nivel cu mult superior s-au aflat cei care încheiau contracte cu statul.
O bună cunoștință a mea doctoriță beneficiind de o foarte bună situație materială a întreprins după ieșirea la pensie și după decesul soțului ei o serie de croaziere îndepărtate care costau deosebit de scump. Aflându-se într-o astfel de călătorie auzind în restaurant vorbind românește, bineînțeles cu voce foarte tare, astfel încât captau atenția restului de pasageri aflați chiar la mese îndepărtate.
A fost solicitată să le servească cât de cât ca interpret, deoarece nici unul din numărul foarte mare al intelectualilor aflați la masă nu cunoșteau o boabă străină și nu se puteau înțelege cu chelnerii. A aflat că la masă se afla unul din regii asfaltului și care era iritat că nu li se servește un vin mai bun. Niciunul din vinurile scumpe aflate pe listă nu îl satisfăceau și de aceea s-a exprimat revoltat: „ Spuneți-i doamnă boului ăsta, spuneți-i acestui animal să ne dea alt vin. Plătim, avem bani să ne dea vin de cel puțin 3-4 mii de euro sticla!”.
Doctorița a aflat că regele asfaltului care folosea în mod cu totul defectuos limba română își terminase facultatea de drept și era pe cale să-și dea doctoratul. La început nu a fost luat în serios însă imediat i-a fost prezentat profesorul de la facultatea de drept la care urma să-și dea doctoratul. Din discuții a rezultat că acest așa zis profesor fusese înainte de revoluție un jurist mediocru, dar care cu relații politice devenise la început asistent și apoi profesor doctor. Pentru doctoriță a devenit evident că profesorul fusese ajutat în cariera sa și de soție, o ființă care deși vulgară se vedea că nu a fost lipsită de atractivitate și care în ciuda faptului că nu mai era tânără își afișa cu generozitate decolteul.
Acest gen de profesori politicii am întâlnit de mai multe ori în România: prostituați ai profesiei, căsătoriți cu prostituate veritabile.