Cuvânt lămuritor

Nu este în intenţia mea de a-mi bate joc de cei care comit greşeli de exprimare în limba română.

Anumite greşeli sunt scuzabile, iar uneori chiar inevitabile.

Există şi greşeli care sunt greu de scuzat, mai ales atunci când sunt comise de oameni aflaţi în posesia unor titluri academice.

Semnalarea acestor greşeli nu însemnează câtuşi de puţin o desconsiderare din partea mea a persoanei respective.

Nu sunt un adept al domnului Ponta, după cum nu sunt adeptul niciunui politician din România. La domnul Ponta apreciez cunoştinţele sale de limbi străine, abilitatea şi maleabilitatea sa în politică şi modul său european de a se axa în relaţiile internaţionale.

Cele semnalate de mine sunt menite de a creşte pretenţiile celor care se adresează în public şi de a aborda un mod mai îngrijit, atunci când îşi fac apariţia pe ecranele televiziunii.

Există un mod de a încerca rezolvarea lucrurilor la repezeală, după cum există foarte des şi mentalitatea „merge şi aşa”.

Aş fi fericit dacă această mentalitate s-ar modifica măcar în parte şi dacă dragostea şi consideraţia pentru limba română ar conduce la o preocupare de exprimare.

Victor Ponta

Digi 24 Emisiunea din 30.07.2013 ora 10 a.m.

Tema: Rectificarea bugetului

„…am încercat să răspund unor imperative care erau absolut obligatorii“

Comentariul nostru:

Imperativele sunt obligatorii. (DEX, necesitate categorică şi necondiţionată)

Formularea „am încercat“ exprimă o rezervă cu privire la măsura adoptată.

Ca atare s-ar putea înţelege o lipsă de convingere cu privire la efectele măsurii.

Considerăm că ar fi fost mai potrivită o formulare de genul „ …am adoptat măsura care se impunea şi care va conduce la…“

Tema: Scăderea impozitului adăugat la pâine

„…să aducă efecte pozitive..“

Comentariul nostru:

Efectele nu sunt aduse. O măsură poate conduce sau poate avea ca urmare efecte pozitive.

„Trebuie să discut cu Ministrul de Finanţe pentru ca să nu ne trezim că în România “toate sunt pâine.“

Comentariul nostru:

-Formularea „să nu ne trezim” nu reprezintă alegerea cea mai fericită. Trezire reprezintă deşteptarea din somn sau din beţie, deci se admite posibilitatea ca măsura să fi fost adoptată în stare de inconştienţă.

Chiar în vorbirea obişnuită o astfel de formulare este nepermisă şi reprezintă o lipsă de politeţe: „unde te trezeşti?“ sau „te-ai trezit la realitate“ ceea ce presupune o dezapreciere a interlocutorului sau chiar o insultă.

Exprimarea „toate sunt pâine.“ O considerăm de asemenea greşită.

Pâine este un substantiv feminin şi are ca formă o pâine la singular şi două pâini la plural.

“Sunt” presupune pluralul şi necesită două sau mai multe pâini.

În cazul folosit de domnul Ponta, pluralul se exclude, forma corectă ar fi fost “totul este pâine”, pentru că se referă la un întreg.

Cristian Pîrvulescu

Digi 24 Emisiunea din 02.07.2013

Tema: sancţionarea foştilor torţionari

„..nu spun că foştii directori de închisori nu trebuie să plătească pentru faptele sale.”

Singularul este utilizat de domnul profesor universitar greşit. Directorii de închisori (deci plural) trebuie să plătească pentru faptele lor.

-Aceeaşi temă tratată la B1:

Un jurnalist al cărui nume nu este până în acest moment identificat, afirmă că Fecioru primea ordine direct de la Drăghici. Neverosimil: comandantul unei colonii de muncă îl vedea pe ministru de interne în ziar. Între acesta şi umilul subordonat se interpunea o întreagă ierahie.

-Acelaşi jurnalist vorbeşte de pensii foarte uriaşe. De ce nu enorm de mult sau şi mai bine enorm de puţin, ori babă bătrână?

-Aproape toate televiziunile de ştiri relatează în cazul Hasam sau al altor învinuiţi de necesitatea de a fi găsit un avocat care să-l reprezinte.

Reprezentarea are loc în lipsa părţii, ceea ce în această fază procesuală nu este posibil întrucât codul de procedură penală prevede prezenţa obligatorie a învinuitului sau inculpatului. Deci avocatul îl poate asista şi nu reprezenta.

De asemenea sunt utilizate stereotip formule inadecvate cum ar fi:

-„ Totul a început…“, aduc a basm, povestiri la..

-„Oameni spun că….“

-„Cum s-a petrecut accidentul ştie Maria…“, în loc de „cum s-a petrecut accidentul vă relatează Maria…“.

Relu Fenechiu B1

-„Îmi păstrez declaraţia dorind ca în această perioadă să nu vorbesc foarte mult“

Unde îşi păstrează declaraţia, la bancă, în maşină sau în buzunar? Ar fi fost mai normal să spună „îmi menţin declaraţia“.

“Perioadă” presupune un interval de timp mai lung. Corect ar fi trebuit să se exprime „în această fază.

“Să nu vorbesc foarte mult“ – mai potrivit ar fi fost să spună „în această fază prefer să nu vorbesc“.

“Mult” este utilizat greşit şi ar fi putut să lipsească. Dacă dorea neapărat putea să spună „în această fază prefer să nu vorbesc mai mult“, adică să stabilească o limită.

Unui politician şi în special unui ministru nu îi este permis să vorbească mult.

“Foarte” reprezintă o formă a gradului de comparaţie care trebuie evitată pe cât posibil. Este folosit în genere de cei care nu sunt în stare să exprime diferenţiat şi caută să se facă înţeleşi prin utilizarea unor cuvinte tari: foarte deştept, foarte prost etc.

RTV 05.08.2013, ora 9:10

Tema: Gigi Becali

Reporter: „…Gigi Becali a solicitat recurs.“

Recursul nu se solicită şi nu trebuie solicitat, fiind un drept prevăzut de lege.

Terminologia prevăzută de lege (în cazul lui G.B. codul de procedură penală, sau în materie civilă c.pr.civ este aceea a posibilităţii de a declara recurs, la care se poate renunţa expres sau tacit, prin scurgerea termenului prevăzut de lege.

Digi 24 emisiunea din 14.08.2013 ora 09:42

„….să ne ofere tentaţii…”

Expresia aparţine jurnalistului postului de televiziune.

Tentaţiile nu pot fi oferite: o persoană poate fi supusă unei tentaţii, dar nu ca urmare a unei oferte.

La aceeaşi dată şi la acelaşi post, avocata judecătoarei Veronica Cârstoiu spune că „ nu există probe care să confirme sau per a contrario să susţină acuzaţia..”

Per a contrario este un principiu de drept care se aplică în materia interpretării legilor: ori de câte ori un text prevede un anumit lucru este de presupus că neagă contrariul.

În cazul de faţă principiul invocat se potriveşte ca nuca în perete: în cazul în care nu ar exista probe nu se poate invoca o interpretare per a contrario.

În afară de aceasta exprimarea este lipsită de logică: susţinere unei acuzaţii nu este contrariul lipsei de probe doveditoare.

Ca atare doamna judecătoare nu a făcut o alegere potrivită în ceea ce o priveşte pe avocată, lăsând în afară modul vestimentar în care aceasta se prezintă şi se coafează.

Digi 24 Emisiunea din 20.08.2013 ora 10:40

Tema: mită la bacalaureat

„………legea pedepşeste aspru….“

Legea nu pedepseşte, ci prevede pedepse care pot fi aplicate acelora care încalcă prevederile legale.

Nici măcar instanţele nu pedepsesc infractori, ci aplică pedepse în limitele prescrise de lege.

Arbitrii de fotbal aplică lovitura de pedeapsă sau părinţii îşi pedepsesc copiii.

08.09.2013 RTV – Jurnal ora 7:00

Prezentatorul acestui post de televiune, a relatat despre naşterea „noului pretendent“ la coroana britanică.

Nu ştim dacă informaţia prezentată îi aparţine sau numai a fost citită, fiindu-i furnizată de un alt jurnalist, care redactează ştirile.

Cel care a redactat în acest fel ştirea, face o greşeală grosolană, nepermisă unei persoane care îşi câştigă pâinea în presă.

Nu există niciun pretendent la coroana britanică, care aparţine reginei Elisabeta a II-a, suveran care nu a fost niciodată contestat.

Există o ordine a succesiunii, pe primul loc aflându-se prinţul Charles şi căruia îi urmează fiul acestuia şi aşa mai departe.

Chiar dacă prezentatorul s-ar fi rezumat numai să citească ştirea redactată de altcineva, acestuia trebuia să-i sară în ochi eroarea impardonabilă. Aici nu mai este vorba de folosirea defectuoasă a limbii, ci de incultură clasică. Este un exemplu strident de impostură. În timp ce jurnalişti talentaţi sunt lăsaţi să moară de foame, posturile meritate de ei sunt ocupate de cei care al căror loc ar fi la oi.

Postul de Televiziune Digi 24 relatează că „primarul localităţii Roşia Montana s-a adresat opiniei publice rugând-o să…“

Exprimarea este defectuoasă: Opinia publică nu este o persoană şi ca atare nu poate fi rugată.

Corect ar fi fost „ s-a adresat opiniei publice cu rugămintea..“

Postul de televiziune B1 29.09.2013 ora 08:15

Comentatoarea anunţă că PNL a depus un proiect de lege „care schimbă” modul de alegere al primarilor.

Proiectul nu poate schimba modul de alegere al primarilor stabilit prin lege. În cazul la care jurnalista s-a referit, proiectul nu este altceva decât o propunere de modificare a legii. După dezbateri în comisiile de specialitate şi apoi în parlament, după preluarea eventuală a amendamentelor propuse, proiectul este supus la vot şi numai în cazul în care este aprobat, modul de alegere al primarilor este „schimbat”.

Ar fi de dorit ca fiecare post de televiziune să analizeze săptămânal modul de exprimare al jurnaliştilor, pentru a oferi posibilitatea acestora să înveţe ceea ce nu au reuşit să-şi însuşească la şcoală.

Toate posturile de televiziune reproduc declaraţia domnului Vasile Blaga, care afirmă despre Crin Antonescu că acesta „ştie că probabil în primăvară PNL va fi dat afară de la guvernare”

„Ştie” reprezintă o certitudine, aceasta fiind incompatibilă cu „probabil” care defineşte o eventualitate incertă.

S-a fi putut spune „probabil Crin Antonescu ştie……..” sau „lui Crin Antonescu îi este cunoscută probabilitatea ca în primăvară PNL să fie dat afară de la guvernare”.

Antena 3 Emisiunea din 25.09.2013

Maria Grapini se referă la divergenţa de păreri între domnia sa şi primul minstru şi vorbeşte de intrarea ei în „cartea recordurilor”.

Divergenţa dintre un ministru şi şeful guvernului apare ca ceva neobişnuit, o situaţie de excepţie. Despre cartea recordurilor nici nu poate fi vorba.

Un record presupune o competiţie şi realizarea unei performanţe nemaiîntâlnite. În niciun caz nu se poate vorbi de stabilirea unui record în situaţia unei divergenţe dintre un ministru şi şeful puterii executive.

B1TV Emisiunea din 27.09.2013 ora 17:20

Aurelian Pavelescu se referă la „argumentul reducerii la absurd”

Nu există un argument al reducerii la absurd .

În modul de interpretare a legii există diverse metode printre care: intrepretarea gramaticală, istorică, literară şi multe altele, printre care şi aceea a reducerii la absurd. Aceasta înseamnă că prin absurd pentru a demonstra contrariul unui anumit mod de interpretare, se ia ca bază de pornire (prin absurd), exact teza combătută, rezultând că susţinerea nu poate fi însuşită, chiar dacă premisa ar fi considerată valabilă.

Digi 24 Emisiunea din 03.10.2013 ora 08:30

Un anume Cristian foloseşte la fel ca mulţi alţii în mod stereotip, ultima formă de comparaţie: foarte foarte, extrem extrem, mulţumesc foarte mult.

De asemeni se referă la forurile de control ca fiind instanţe, ceea ce în mod evident este greşit. Mai pretinde că ministerele prin corpul de control al ministrului „s-au controlat pe sine însuşi”. Lăsând la o parte expresia greşită privind expresia „pe sine însăşi” se face abstracţie de dreptul şi obligaţia şefului de resort de a verifica bunul mers şi respectarea legii în cadrul întregului minister.

Pentru că veni vorba trebuie să ne referim la instituţia stalinistă menţinută din păcate până în prezent privind „corpul de control al primului minstru„.

Într-un stat civilizat acest lucru apare ca o monstruozitate, întrucât ministrul este stăpânul absolut al resortului pe care îl conduce şi nu poate fi controlat de funcţionari subordonaţi şefului de guvern. Nu este misiunea primului ministru să controleze ceea ce se petrece într-un minister.

Relaţiile dintre primul ministru şi miniştrii desemnaţi de acesta trebuie să se bazeze pe deplină încredere.

În cazul în care primul minstru nu este de acord cu o acţiune a unui ministru, şeful guvernului poate să îi ceară demisia acestuia din urmă sau în caz extrem să procedeze la înlocuirea sa din funcţie.

Atâta timp cât însă un ministru se află în funcţie, amestecul funcţionarilor subordonaţi şefului de guvern este inacceptabil.

Digi 24 Emisiunea din 16.10.2013 ora 11:04

Moderatoare necalificată care răspândeşte ştiri false

Tema: Asasinarea deţinutului politic Ursu aflat în arestul Inspectoratului General al Miliţiei

Tudor Stănică torţionarul rămas nepedepsit până în ziua de azi nu era nicidecum şeful Miliţiei Bucureşti aşa cum pretinde moderatoarea necalificată, ci şeful Serviciului de cercetări penale din cadrul Inspectoratului General al Miliţiei.

Creangă, celălalt asasin nu era adjunctul lui Tudor Stănică, ci şeful arestului din cadrul Inspectoratului General al Miliţiei.

Radu Banciu

Emisiunea B1 din 29 oct. 2013

Foloseşte expresia „împotriva tuturor logicilor”

Logica nu are plural, expresia folosită este nefericită. Corect ar fi fost împotriva oricărei logici.

În aceeaşi emisiune foloseşte expresia „era pusă la scara infamiei”.

Expresia folosită este nu numai nefericită, dar şi profund greşită.

Nu se cunoaşte o scară a infamiei, ci cel mult un stâlp al infamiei, unde erau legaţi în trecut cei consideraţi vinovaţi de fapte infamante.

Domnul Radu Banciu are de multe ori comentarii interesante, cu toate că foarte des face caz de cultura pe care pretinde că o are şi dă lecţii dure celor care fac greşeli de exprimare reale sau presupuse.

În atare situaţie este greu acceptabil să comită el însuşi greşeli grave de exprimare şi de folosire a limbii române.

Antena 03 .11.2013 ora 08:05

Tema: Relatare privind bataia de la a 5-a nunta a fostului premier Calin Popescu Tariceanu

Jurnalista relatează cu „medicii îi vor prescrie un certificat medical“ jurnalistului bătut.

Exprimare greşită: Medicii prescriu un tratament sau o reţetă, niciodată un certificat medical.

Un certificat medical se eliberează de medic sau de o instituţie medicală.

Prescripţia noastră pentru jurnalistă: la câmp.

Digi 24, 08.11.2013 ora 09:13

Tema: Sărbătorirea fostului Rege la Palatul Elisabeta

Relatează despre „Majestatea sa“ pe care oaspeţii se pregatesc „să îl“ felicite.

Majestate este un substantiv feminin, ca atare exprimarea corectă era „ să o felicite pe Majestatea sa“. Felicitarea nu trebuie corelată cu substantivul masculin rege, ci cu majestate.

Digi 24 Emisiunea din 12.11.2013 ora 10:10

Se relatează despre scandalul permiselor auto de conducere traficate

Se vorbeşte de implicarea „băiatului” unei asistente medicale.

Exprimarea corectă ar fi fost fiul unei asistente medicale. Expresia băiat poate fi folosită pentru băiatul de mingi sau de prăvălie, atunci când se referă la filiaţiune expresia potrivită pentru cel care stăpâneşte limba română este fiu.

În aceeaşi emisiune se relatează repetat despre „intenţia de vânzare”.

În materie penală intenţia nu se pedepseşte, sub incidenţa legii căzând numai faptele consumate sau cele aflate în fază de tentativă.

În cazuri limitate legea pedepseşte şi actele pregătitoare.

Este de neconceput ca simpla intenţie de a săvârşi o faptă să poată fi pedepsită, căci după cum s-a spus, dacă ochii femeilor ar putea ucide şi cei ai bărbaţilor ar putea viola, pe străzi am avea numai cadavre şi femei violate.

Antena 3 Emisiunea din 26.11.2013 ora 07:08

Se referă la redactarea de către Înalta curte de casaţie a hotărârii privindul pe Gigi Becali

Se foloseşte exprimarea „s-a dat motivarea”.

Motivarea nu se dă şi nici nu se ia. Se poate da mălai, ouă sau mici la serbările menite să influenţeze electoratul.

O hotărâre judecătorească se redactează, ceea ce presupune de la sine motivarea hotărârii.

Ca atare nu se poate vorbi de „darea motivării”, ci de redactarea acesteia, din care rezultă motivele care au stat la bază.

Titus Corlăţean

În emisiunea Digi Tv din 14 aprilie 2014 urmaşul lui Nicolae Titulescu, al lui Tache Ionescu şi al lui Alexandru Lahovari, toţi mari oratori şi artişti în utilizarea limbii române, se pronunţă în dificila problemă privind încordarea relaţiilor cu Rusia ca urmare a crizei declanşată în Ucraina.

Şeful diplomaţiei româneşti încearcă să atenueze duritatea gestului privind solicitarea întăririi prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţării noastre.

El afirmă că această solicitare nu ar fi decât un gest „simbolist”. Exprimarea este din păcate catastrofală. Gestul poate fi interpretat drept simbolic, dar in niciun caz simbolist, acesta din urmă definind curentul literar care utilizează folosirea simbolurilor în poezie.

Victor Ponta

La ceremonia privind aniversarea a zece ani de la intrarea României în NATO, şeful executivului se adresează preşedinţilor celor două camere, preşedintelui României, dar şi reprezentantului aşa numitei Case Regale.

Adresându-se acestuia din urmă, primul ministru utilizează expresia „Alteţa voastră regală”. Exprimarea este profund greşită: modul de a i se adresa unui rege este Majestate, modul corect de a i se adresa unui membru al familei regale, este Alteţă regală. Maiestatea voastră sau Alteţa voastră este o formulă care poate fi utilizată numai în cadrul unei conversaţii, cum ar fi: „Maiestatea voastră cunoaşte că…”, „Alteţa voastră a afirmat că….”

Exprimarea domnului Ponta reflectă din păcate cunoştinţe limitate în acest domeniu, dar şi mai grav faptul că nu are în jurul său colaboratorii competenţi şi cultivaţi, care să îi redacteze şi să îi corecteze textele discursurilor publice.

Antena 3

Emisiunea din 08.12.2013 ora 10:15

Un reporter incompetent şi necunoscător al limbii natale se chinuie să relateze despre un izbucnirea unui incediu. Exprimându-se „incediu se manifestă“

Un incendiu nu se poate manifesta. Corect ar fi trebuit să spună „incediu se desfăşoară în zona…“

În aceeaşi emisiune, prezentatoarea relatează cu privire la situaţia rutieră:

„Drumarii s-au plâns ca se luptă cu morile“

Nu există nici o expresie privind lupta cu morile, ci cel mult, “cu morile de vânt“,.

Originea acestei expresii, veche de peste 400 de ani se găseşte în Don Quijote de Miguel Cervantes, a cărui lectură se recomandă.

Antena 3 Emisiunea de la ora 8 dimineaţa 18.04.2014 comentează decesul scriitorului Garcia Marquez, laureat al premiului Nobel

Ziaristul respectiv relatează despre mulţimea de oameni care „plâng” dispariţia acestei mari personalităţi.

Exprimarea este nepermis de greşită: oamenii nu plâng dispariţia unei personalităţi, ci deplâng, decesul acesteia.

La moartea unei persoane plâng rudele, prietenii şi persoanele apropiate. Populaţia sau o parte a acesteia deplâng dispariţia unei persoane.

Este regretabil, că jurnalişti care îşi câştigă pâinea din defăimarea unor persoane publice cărora le scapă o exprimare greşită, se dovedesc ei înşişi incapabili să se exprime corect în limba, pe care ar fi obligaţi potrivit profesiei lor să o folosească cu măiestrie.

Digi 24 Emisiunea din 06.07.2014

Radu Mazăre primarul din Constanţa, relatează modul în care s-a costumat, dorind să-l interpreteze pe „Împăratul roman Iulius Cezar”.

De la Radu Mazăre nu am pretenţii ca acesta să aibă cunoştinţe elementare de istorie, marele post de televiziune avea însă îndatorirea să cunoască că Cezar nu a fost împărat, instituţie care a luat naştere mult mai târziu după asasinarea sa în anul 44 înainte de Cristos.

După moartea lui Cezar au urmat războaiele civile dintre conjuraţi şi Octavian denumit mai târziu August, aliat cu Marc Antoniu.

După victoria acestora din urmă, a urmat o perioadă în care lumea a fost împărţită între cei doi, la capătul căreia a izbucnit din nou războiul, soldat cu victoria nepotului lui Cezar.

Octavian nu s-a proclamat de la început împărat, ci numai după o perioadă relativ lungă în care au fost introduse alte forme de guvernare (principatul etc.).

B1 TV 13.12.2014 ora 09:50

Se întrerupe emisiunea pentru a anunţa producerea unei explozii:

„Informaţia momentului: în acest moment s-a produs o explozie…“

Repetare nepermisă, moment, moment.. În plus, în momentul relatării, evenimentul se afla deja în trecut şi deci în niciun caz „în acest moment“

Deasemeni repetate formulări greşite sau inutile, folosite foarte des şi de celelalte posturi de televiziune: „ei bine“, „ faptul că“ însoţite de relatări prolixe care în conţinut repetă aceeaşi ştire însoţită de vorbe goale.

Digi 24 Emisiunea din 23.11.2014 ora 06:15

Fostul preşedinte Iliescu se exprimă greşit: „cel mai substanţial“, deşi substanţial nu are grade comparaţie.

Deasemeni comemorarea se foloseşte numai în legătură cu un eveniment funerar. Nu se poate comemora revoluţia sau Ziua Unirii, acestea se sărbătoresc.

În aceeaşi emisiune se relatează despre informaticienii români „ oameni foarte celebri“ , deşi celebritatea nu are grade de comparaţie.

Postul de televiziune B1 emisiunea din 14.12.2014 ora 22:00

Moderatoarea Sorina Matei relatează despre mai multe persoane de sex feminin urmărite penal.

Din păcate moderatoarea se exprimă greşit spunând despre fiecare persoană cum că ar fi „urmărită penală”.

Orice persoană indiferent de sex nu poate fi decât urmărită penal. Penal nu se acordă în funcţie de sexul persoanei urmărite.

Faptul că doamna Sorina Matei apare de cele mai multe ori cu braţele dezgolite, chiar atunci când afară este o temperatură de minus 20 de grade, este o treabă de gust sau mai bine zis de prost gust.

Aceasta nu poate însă justifica necunoaşterea limbii române de către o persoană care îşi câştigă existenţa după urma vorbirii acestei limbi.